Despre pasari si nu numai

Datele  Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor arată  negru  pe alb că, la  nivel  naţional, nu este avizat niciun spaţiu pentru creşterea în sistem  free range  a puilor  pentru  carne. P e de altă  parte , doar şase ferme destinate creşterii găinilor de ouă „nestresate“  sunt  autorizate  în ţară. Una dintre acestea provine din judeţul Neamţ şi deţine un efectiv de păsări de 1.005 capete. Firma aparţine unui tânăr absolvent de Ştiinţe Politice. La nivelul Regiunii de Nord-Est sunt înregistrate peste 13 milioane de capete de păsări, cea mai mare  parte  a acestora în gospodării individuale. În România nu există ferme de găini de carne „nestresate“ EXCLUSIV | Evenimentul

Avem  un sfert de veac de democraţie, de şapte ani suntem în  marea   familie   european ă, dar în fermele zootehnice mici şi mijlocii şi în buzunarul producătorului român nu avem mai nimic! Discutăm de  strategii  de dezvoltare a păturii de mijloc din agricultură şi a fermei de familie (indiferent de dimensiunea ei!!!), însă multe dintre aceste strategii au rămas  doar  la nivel de declaraţie. Aşa se întâmplă şi în sectorul avicol de la noi. Pentru a nu induce în eroare  cititorii  şi pentru a nu fi acuzaţi de unii sau alţii de manipulare sau rea voinţă, discutăm concret, cu referire la datele oficiale, statistice.  Pentru  că, nu-i aşa, cifrele vorbesc de la sine... Numărul total de păsări din România înregistrat la ANSVSA este de 79.440.251 capete: în sistem intensiv (societăţi comerciale), avem un total de 25.682.817 capete, din  care  7.406.322 găini ouătoare cu o  produc ţie medie de 304 ouă/găină şi un efectiv de 18.276.495 capete pui de  carne , cu o producţie de aprox

În  anul  declarat “al fermei de  familie ” pe î ntreg  mapamondul, România serveşte  acestui  deziderat o legislaţie încă ambiguă, în contradicţie cu cea europeană  referitoare  la dimensiunea fermelor de familie.  Anomaliile legislative au efecte  directe  asupra gradului de absorbţie a fondurilor europene. Potenţialul  economic  al  fermei  de familie şi capacitatea ei de dezvoltare sunt supuse unor normative  care  par că nu au nici un fundament ştiinţific.  Spre exemplu, proiectele de fermă familială promovate prin PNDR-ul nostru, în speţă cele pentru creşterea păsărilor, contravin reglementărilor europene. De ce? Proiectele pentru fermele familiale promovate de AFIR se referă la un efectiv de 4.000 de capete găini ouă toare , în timp ce OUG 108 din 27 iunie 2001 privind exploataţiile agricole specifică la Cap. II - “Dimensionarea  exploata ţiilor agricole”,  Art . 5, alin. (1) că dimensiunile minime pentru exploataţiile agricole sunt: f) găini ouătoare 2.000 capete; g) pă

Problema   stabilirii  distanţelor minime de amplasare a fermelor zootehnice faţă de spaţiile de locuit nu e de ieri, de azi.  Excesul  de zel, neştiinţa sau ignoranţa duc la situaţii total contradictorii în România, raportat la legislaţia  european ă,  care  ar trebui să fie suverană. La începutul  acestui  an, Ministerul Sănătăţii a emis Ordinul nr. 119 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. În acest Ordin, la  Art . 11, alin. (1) sunt prevăzute  distan ţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi  care  produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei. Printre  care  fermele zootehnice. Problema este că distanţele stabilite de Ministerul Sănătăţii par a nu  avea  un fundament ş tiin ţific şi contravin normelor europene, aplicate în multe state din Vestul Europei. Am solicitat Ministerului Sănătăţii să ne pună la dispoziţie documentaţia tehnică pe  baza  căreia au fost calcul